Magia Plantelor – Socul

A fost odată în această lume, în care totul se întâmplă atât de repede, în care timpul s-a scurs atât de încet încât totul și toate păreau că așa sunt de când Dumnezeu le-a creat.

În acel loc plantele creșteau în voia lor, păsările și insectele zburau în adierea vântului, și erau atât de multe și colorate încât ciripitul, zumzăitul și fâlfâitul aripilor creau muzici și curcubeie pe care astăzi nu le mai auzi și vezi.

Parfumul florilor și plantelor te îmbăta. Oricât de trist și de abătut te-ai fi aflat, magia din jurul tău te făcea să zâmbești și să uiți de tristețe. Oamenii, pentru că acolo trăiau și oamenii, erau mititei de statură, așa ca niște pitici mai mari, dar erau foarte blânzi și luminoși. Le plăcea atât de mult viața lor încât aveau mare grijă de tot ce era în jurul lor pentru că natura le oferea tot ce aveau nevoie.

Printre acești oameni trăia și o bătrână care era atât de bătrână încât nici ea nu mai știa câți ani are. Cea mai mare bucurie a ei era să-i ajute pe micii oameni atunci când ei nu se simțeau bine. În acea vreme nu existau pilule de înghițit cum există acum, ea făcea ca boala să dispară cu ajutorul plantelor, se pare că bătrâna avea un har: vorbea cu plantele și florile iar acestea îi spuneau cum să vindece durerile și suferințele oamenilor.